Noiembrie 28, 2009

Pachetul

Posted in reflechir tagged , la 2:46 pm de anagreudeexplicat

Vorbisem cu mama mai de multă vreme să îmi trimită una-alta. Vinerea trecută îmi spune că a pus pachetul la poştă. 6 kg. (Eu cerusem 3 fuste şi gumă de mestecat…)

Deci dacă l-a pus la poştă vineri, ajunge cel mai târziu miercuri, hai joi aici, deeeeci vineri seară mă îmbrac cu fusta aia verde. Şi trece week-end-ul. Şi vine luni şi trece cu tot cu prezentarea de la finanţe internaţionale. Şi vine şi trece marţi fără ceva notabil. Şi uite că e miercuri şi Ana verifică de vreo 3 ori cutia poştală (Ei bine da, am cutia mea poştală în faţa căminului. Un cub din metal vopsit crem cu o etichetă „Mlle Ana Maria Popescu„)… şi nimic. Lasă, poate mâine. Şi vine joi şi trece ca o vijelie şi cutia la fel de goală. Biiiiiine, hai să facem în aşa fel să nu o lăsăm pe Ana fără pachet (nu ştiu exact de ce mă încăpăţânasem să-l am în week-end-ul ăsta). Şi vine vineri dimineaţă şi prezentarea cu virginele, dar a trecut cu bine. Şi uite că toate ceasurile grele alea săptămânii au trecut şi cu o ultimă speranţă mă apropii de cubul meu plouat şi-l deschid. Şi ei bine da, era acolo, o foicică dreptunghiulară, piersică palidă care mă anunţa că pot să vin să-mi iau pachetul. Next day in the morning. De la 9.

Vineri seară s-a dus cum a venit. Puţin haotic şi foarte scurt, dar măcar am primit tricoul. Din prima şi de bunăvoie.

Sâmbătă dimineaţă la 11 (îmi pare rău pt mine „11 ,sâmbăta” este dimineaţă) profit de faptul că ploaia s-a mai rărit (nu posed umbrelă) şi mă îmbrac (trag cizmele şi o pereche de blugi. Păstrăm tricoul) îmi iau Creative-ul şi plec la poştă. 5 minute pe jos. Şi simt cum mă entuziasmez.

Ajung la poştă (sămbăta au program până la 13, bine de ştiut). Mă aşez la coada pentru colete/pachete şi altele de genul. Încă vreo 5 în faţa mea. Kein problem, am cu mine Satana-Satana. Şi când mai era fix o persoană în faţa mea, doamna de la ghişeu mă anunţă să mă mut în partea cealaltă pentru că-nu-ştiu-ce. Îi scrâşnesc un „Bien, madame.” + „les paques de ta mere aujourd’hui et demain – pastele ma… astăzi şi mâine – nu puteai să mai stai 5 minute, după ce am stat jumate de oră la coada asta, să îmi scoţi pachetul din spate?!”. Şi mă mut la cealaltă coadă. Încă 10 în faţa mea. Perfect, genial, superb.

Avansăm 3 persoane şi apare un moşuleţ care fără niciun stress se duce direct la un ghişeu ce tocmai se eliberase. Niciun stress. Nimic. Şi trimite şi el ca omul vreo 5 scrisori şi 3 pachete. În Franţa, la poştă,  conceptul de coadă şi de a aştepta să îţi vină rândul, se aplică doar dacă eşti studentă străină şi îţi trimite mama pachet. Într-un final apoteotic şi în pragul unei crize de apoplexie ajung şi eu la ghişeu. Îi dau paşaportul. Se uită la poză. Se uită la mine. Iar la poză, iar la mine. „Haide, tanti, n-ai mai văzut în viaţa ta tricou cu Rammstein?! Te rog pachetul!” – mă gândeam eu. Dar uite că se urneşte şi îmi aduce pachetul. Semnez pentru el şi mă car vite fait, după aproape o oră pierdută. Fuguţa-fuguţa prin ploaie şi bălţi, cu cutia mea mea de 6 kile în braţe.

Şi ajung la cămin. Şi la mine în cameră. Şi pun măgăoaia pe birou. Iau cuţitul cănd… mă sună Alina. O ajutăm pe Alina pentru că noi o ubim şi ea ne ubeşte pe noi. Când terminăm cu Alina apare Alexandra pe hol

Ane, te-am căutat. Unde ai fost?!”

„La poştă. Am luat pachetul. Hai la mine că nu l-am deschis încă”

Şi vine Alexandra vite fait la mine. Şi deschidem cutia (fostă cutie de la o maşină de tuns iarbă :)) ).

Primul strat: o fustă blugi pe care de la o vreme nu o mai port. Nu-i nimic. Să ne adâncim.

Al 2lea strat: doo tricouri noi. Alexandrei i-a plăcut cel roz, mie evident cel mov.

Al 3lea strat: şi ne blocăm amândouă. Plin de dulciuri de nici nu se vede fundul cutiei: ciocolăţică Rom şi Eugenia –  pentru prietenii noştri străinezi; gumă de mestecat – asta de aici e infectă; biscuiţi din ăia buni; dulciuri de Moş Crăciun – oo şi Moş Crăciun de ciucalată şi bombonele de ciucalată; napolitane şi altele

Undeva pe fundul cutiei: fustele mele adorate şi adorabile.

Undeva prin cutie şi o felicitare pentru Sf. Andrei şi pentru Moş Niculae. A fost prea tare!

Explicaţie:

Eu până foarte recent, am stat acasă şi deci nu am avut noţiunea „primitului de pachet”. Observam cu interes entuziasmul colegilor de facultate care stăteau la cămin.

Empiric am descoperit că este una dintre cele mai grozave chestii inventate de omenire. Ideea că cineva îţi trimite o bucată de acasă şi că mai pune şi o surpriză este absolut seducătoare.

Acum am sub birou o cutie plină de bunătăţi care o să-mi ajungă pân’ la Crăciun. E minunată pentru că e plină şi pentru că are bunătăţi, la propriu şi la figurat.

Am împărţit deja Irlandei şi Poloniei ciocolăţica Rom – pentru că Partidul te vrea direct skinhead roachere şi Eugenia – pentru că a lăsat un gust amar în istorie.

Mai rămân Spania, Franţa şi Statele Uimite ale Americii.

A +

 

 

Anunțuri

5 comentarii »

  1. Maria said,

    Da’ stai să vezi cum e cu pachetul după care suspini o săptămână şi din care lipseşte fix ce aşteptai tu mai mult şi mai mult. Să nu crezi că treaba cu pachetu’ de-acasă e mereu roz.
    P.S. La mulţi ani, Andreea cea cu vino’ncoa!

    Apreciază

  2. Laura said,

    f frumos finalul..partidul te vrea!!! Chiar si duminica asta, de Mos Niculai…:))

    Un crescedo fain al relatarii, mai sa cred ca nu gaseai fusta verde…oricum, recunosc fiecare tonalitate a povestii, parca te si aud..:)

    naspa cu guma frantuza, cum sa fie a noastra mai buna? ciudat!

    La multi ani, Andreea Maria Ana!!

    puup, L

    Apreciază

  3. soosh said,

    si eu am aceeasi problema cu guma de mestecat aici…uff.

    Apreciază

  4. kiaviseaza said,

    Nu stiu care e treaba cu guma. Si aici e shitty. Dar are toate aromele lumii.
    Orbit cu: pepena galben, rosu, maline/zmeura, cirese, mere, banane. Urmeaza castraveti!

    Apreciază

    • anagreudeexplicat said,

      Astia n-au Orbit aici. Din cate imi amintesc. Dar fac furori cu Orbitul meu cu Mango/Pepene Galben :)). Se omoara frantujii dupe el

      Apreciază


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: