iunie 16, 2010

Principiile lui Ralu’

Posted in erasmus tagged , la 4:10 pm de anagreudeexplicat

Principiile lui Ralu’. Ca în genu’ Legile lui Murphy. Acelaşi mecanism formulator de percepte despre lume şi viaţă. Ralu’ este un om dintr-o bucată, de nădejde, construit pe principii, cu o coloană vertebrală care nu cântă pentru că este o înlănţuire fluidă de norme morale şi etice. Ralu’ este un om demn.

Alianţa dintre Haosul Anei şi Instituţia lui Ralu’, s-a semnat, după un prânz copios, pe la sfârşit de septembrie. Ralu’ făcea parte la momentul respectiv din grupul celor din Castani şi se afla aşadar de partea cealaltă a baricadei, poziţie din care a putut să observe obiectiv şi detaşat, căderea guvernului şi noua dictatură ce urma să se instaureze. Drept urmare şi-a oferit serviciile, ca orice Instituţie demnă de blazonul ce-l poartă. Şi aşa a început totul. (Pentru a 5 a oară: Nu, Radu. Nu o cunoşteam pe Ralu’ dinainte. Nu. E ok.)

Principiile lui Ralu’:

  1. Ralu’ vrea să salveze lumea. D-aia face şcoala pe care o face ea, ca să salveze Lumea.
  2. Ralu’ este mereu politically correct. MEREU. Iar când zic mereu nu exagerez. Glumele rasiste nu îşi au rostul împreună cu ea.
  3. Ralu’ crede în Instituţii. Nu, e ok, don’t go there, drop it. Las-o aşa. E important să credem fiecare în ceva, dacă ea vrea să creadă în Instituţii să o lăsăm.
  4. Ralu’ nu mănâncă oo. Nu intru în detalii, nu are rost. Dar am descoperit asta, empiric, alături de Radouuuuch, în jurul unei omlete plimbate 7 etaje mai jos
  5. Ralu’ coboară de la 3 la 5
  6. Orice ieşire Erasmus avea o Dezbatere aparte cu Ralu’ – Strasbourg : importanţa, rolul şi natura Instituţiei. Marseille – responsabilitatea Statului. Campus – Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial, practici chinuitoare ale chinezilor/arabilor cu fetele, alte subiecte din The Economist
  7. Lui Ralu’ îi place London. Şi Brusselles. Pentru că deh, ambele abundă de Instituţii. Şi acolo se salvează Lumea
  8. Ralu’ îşi urmează inima în viaţă. Plus ca Danemarca i-a spus de 3 ori nu.
  9. Ralu’ redefineşte alintul şi moftul. Este atâââââââât de fată. Doamne, cât de fată este. Pornind de la căciuliţa roz pierdută la Strasbourg (Instituţia cere tribut), umbrela roz, perna roz şi culminând cu floricelele de la Yves Rocher lipite pe uşa de la şifonier, Ralu’ este foarte fată. Şi se alintă. In a good way
  10. Ralu’ supravieţuieşte cu Brie, Pringles, M&M, Coca-Cola Cherry şi iaurturi în borcănele drăguţe (long live marketing!)
  11. Ralu’ a promis să mă trimită la următorul concert AC/DC. Indiferent unde şi când o să fie el. (Când a fost AC/DC de la Bucureşti, să zicem că eu m-am crizat un picuţ vorbind repede şi fără noimă despre noţiuni legate de fizică şi materialism şi Ralu’ a găsit soluţia de faţă)
  12. Ralu’ poartă Instituţia în suflet. Oriunde merge Ralu’ este şi o Instituţie. În Castani era cea a Regulamentului – de care m-am lovit, în iarnă, în vacanţa de Crăciun, când în mijlocul unei spaime legate de viitor-şi-cine-sunt-eu-şi-ce-vreau-eu-să-fac-în-viaţă-şi-aoleu!-Ralu’-vin-la-tine-acum-ai-ceva-dulce?, paznicul nu a vrut să mă lase să intru. Vizitele erau permise doar până la miezul nopţii şi acum era ora 3 şi este un regulament care trebuie respectat şi că dacă vreau, pot să-mi aştept prietena afară. A coborât Ralu’ în rochiţa cu hello Kitty, a vorbit du dementu’, a urcat şi s-a schimbat şi ne-am întors în Ormes. Au urmat apoi, zămislite de ea Instituţia lu’ Pingu, Instituţia Vâscului etc.
  13. Ralu’ ştie să se joace cu cuvintele. Şi ţi le pune în context, exact la momentul potrivit.
  14. Ralu’ nu se enervează. Singura care a izbutit să o enerveze a fost Alinuţa la Marseille, când eu şi Radouuuuch ne-am şocat. Chuck Norris doarme cu pijama cu Ralu’. Pentru că Ralu’ nu se enervează. Ea salvează lumea cu Instituţia.
  15. Ralu’ nu-şi bate capul cu ceva mai mult de 3 luni. Dacă după 3 luni nu a obţinut ce-şi dorea îi dă drumul.
  16. Ocazional Ralu’ lucreaza şi-n construcţii. Mai aiuristic un pic. Când îţi întinde un pod, când îţi trânteşte câte-un zid. Tre’ să ai maaaaaare grijă cu ea, altfel reinventezi povestea cu Ana şi Manole
  17. Nopţile alături Ralu’… multe la număr: după ziua lu’ Dragu, după party-ul meu şi-al Alexandrei, când eram in the dark side cu Grégoire, când era ea in the dark side cu destinaţia de la anu’ Oslo-Copenhaga-Brusselles-Nice-Berlin-Amsterdam
  18. Ralu’ sugerează. Induce. Toate întrebările ei sunt des questions pieges, gen ‘Ce părere ai de Oslo?’ Aşa că tot timpul este indicat să mergi mult mai în profunzimea chestiunii.
  19. Cu Ralu’ trebuie să vorbeşti despre orice, oricând, oriunde. Principial, argumentat, conştient şi în cunoştinţă de cauză. Aşa că am trecut totul în revistă: băieţi, păuni, şcoli, ţări, părinţi şamd
  20. Ocazional nu era cazul să-mi vorbească, ci doar să-mi arunce priviri pline de înţeles. Aşa ca la începutul parteneriatului
  21. Ralu’ îmi spune Anna
  22. La anu’ o să pendulăm între salteaua şi mâţa ei de la Brusselles şi Starbucksu’ din faţă de la Pompidou din Paris. Vite fait cu TGV. Pentru că eu mă mut la Paris din primăvară, iar ea cucereşte Brusselles pentru a salva lumea. Plus că au ciocolată bună.